vineri, 28 februarie 2014

„PRIMĂVARA EUROPEANĂ”, PUTINIZAREA EUROPEI DE EST ŞI IMPERIUL EURASIATIC

 Maria Diana Popescu, Agero

Sîngele vărsat pe străzile Kievului face parte din culisele tîrgului între imperiile care îşi dispută centrele de influenţă. Maica Rusia, Unchiul Sam şi Domnişoara Uniune Europeană, căreia, cu trei luni în urmă, Ianukovici i-a întors spatele, suspendînd negocierile pentru acordul de asociere. De atunci, „întîmplător”, protestele de stradă şi represaliile au luat amploare la Kiev, iar  Domnişoara U.E., anorexică din cauza crizei şi a euroscepticismului manifest, fără să privească în ochi războiul civil ucrainean, baletează egoist printre sondajele electorale ale lui 25 mai, numărînd procentele din sondaje, nu morţii şi răniţii din Ucraina. Acuzat de finanţarea protestelor din Venezuela de către Evo Morales, Preşedintele Boliviei (care a declarat că protestele din Venezuela sînt finanţate de „imperialismul nord-american” şi oligarhii venezuelani, cu scopul de a pune capăt revoluţiei lui Nicolas Maduro), Unchiul Sam, după „Primăvara arabă”, din ambiţii geopolitice, dă un mare „ajutor” „Primăverii Europene”, versiunea 2014. Chiar de la debutul Jocurilor Olimpice de la Soci şi-a ancorat navele în Marea Neagră, motivînd protejarea sportivilor americani. Grijulie, Maica Rusia, afişînd acelaşi pretext, le ancorează la Odesa. Clişeul pare o copie a celui din Georgia anului 2008. Liderii planetei erau prezenţi la deschiderea jocurilor olimpice de la Beijing, iar armata georgiană, cu sprijin logistic de peste ocean, dădea lovitura în Osetia de Sud. Oare, Unchiul Sam n-a învăţat de la ora de istorie că de la Nevski pînă azi ruşii n-au permis invadatorilor să le supună teritoriul? Şi nu vor permite în veci. Strategia Rusiei presupune mai puţină defensivă şi ofensivă cît cuprinde. De la Petru cel Mare încoace aşa s-au purtat ruşii.

Certificatul de naştere al Imperiului Eurasiatic a fost semnat pe 18 noiembrie 2011

Deşi urmăreşte ca războiul civil din zona Mării Negre să dureze, astfel încît să afecteze stabilitatea economico-socială a Europei şi a Rusiei, Unchiul Sam va pierde lăzile de bere în „Primăvara ucraineană”, la fel ca în Egipt şi Siria. Ucraina deţinînd al doilea arsenal nuclear, dintre statele ex-sovietice. Geoffrey R. Pyatt, Ambasadorul SUA la Kiev, şi-a jucat excelent rolul în declanşarea zonei fierbinţi a conflictului. Deci, ce am avut de învăţat de la Primăvara Arabă? Alte două aspecte l-au făcut invidios şi mînios pe Unchiul Sam: putinizarea Europei de Est prin implicarea directă a Moscovei, care îşi reconstruieşte abil sfera de influenţă economică şi, mai vechiul vis al Ţarului - Imperiul Eurasiatic, care va deveni funcţional din ianuarie 2015.


Certificatul de naştere al imperiului a fost semnat pe 18 noiembrie 2011, cînd liderii Federaţiei Ruse, ai Kazahstanului şi Belarusului au semnat Declaraţia Privind Integrarea Economică Eurasiatică, aceasta rămînînd deschisă statelor ex-sovietice. Dacă planul lui Putin se realizează, acestui nou conglomerat adăugîndu-i-se toate statele ex-sovietice, Gigantul Eurasiatic va controla 33% din rezervele mondiale de gaz natural, cu toate consecinţele economice şi geopolitice ce decurg. Dar, înainte de a fi un spaţiu economic şi „umanitar”, Uniunea Eurasiatică va fi o alianţă politico-militară, care, precum Domnişoara Uniune, va dori anularea suveranităţii economice şi politice a ţărilor membre.

Putin şi Ponta şi-au făcut serioase declaraţii  „umanitare”.

Cum să nu dăm crezare unor astfel de informaţii, cînd Rusia şi China au trecut deja la împărţirea zonelor de influenţă în Europa. Recentele mutări pe tabla de şah au avut loc săptămîna trecută, prin perfectarea unor înţelegeri de consolidare a relaţiilor dintre Rusia şi Ungaria, respectiv China şi Bulgaria.  Cînd la finele lui 2013, premierul chinez a venit în România cu promisiunea unor miliarde de dolari în investiţii, foarte entuziasmat, premierul de la Bucureşti a scos steagurile şi însemnele U.E. şi N.A.T.O. din instituţiile emblematice ale ţării, înlocuindu-le cu drapelul chinez. Ce socoteli şi-a făcut apoi în mintea sa, nu ştim, dar, dintr-o dată, aşa, pe la începutul lui 2014, s-a lăsat subit mîngîiat pe creştet de Maica Rusia, Putin şi Ponta făcîndu-şi serioase declaraţii  „umanitare”. Precum scriam în editorialul din link, Putin nu ne va oferi niciun ac pentru zdrenţele noastre, fără un serviciu în schimb (http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Credeti%20ca%20Putin%20ne%20ofera%20leac%20de%20MDP.htm), tot noi  vom ieşi cu rubaşca şifonată de ruşi! Se spune că nu trebuie să dormi cît pofteşti, să mănînci pînă plesneşti, să cheltuieşti toţi banii pe care îi ai şi să crezi tot ce auzi. Cu toate că Rusia şi China au trecut la împărţirea zonelor de influenţă în Europa, se aude că atît ruşii cît şi americanii se tem al naibii de China, care îşi zice în sinea ei: Bine, hai, deocamdată, mai cumpărăm şi cîte ceva de la voi. Pe urmă mai vedem!

De la Caracas la Kiev şi la aleşii noştri, care tratează mandatul ca pe un bar din Occident

În timpul în care revoltele iau amploare în puncte fierbinţii ale globului, de la Caracas la Kiev, temperamentalii politicieni de la Bucureşti au devenit nişte metalişti care mizează pe efectul de zgomot special. Şi reuşesc din dragoste pentru putere şi bani. Banii, cea mai mare dependenţă a lor, le-au şters orice amprentă de umanitate. Plăcerea pentru bani le-a înlocuit simţul realităţii. Aceasta fiind de fapt o formă de pornografie, pentru că funcţionează pe un principiu al plăcerii. Dacă nu sînt logaţi la un robinet cu bani, e ca şi cum cineva l-ar da afară pe beţiv dintr-o crîşmă şi el ar intra într-o alta. Aleşii noştri tratează mandatul ca pe un bar din Occident. Intră şi ei acolo să bea o altfel de tărie, apoi „matrafoxaţi” trec la iniţiat şi aprobat legi care de care mai penale şi mai penibile. Oare unde eram noi cînd această generaţie politică a început distrugerea Românei? Îi ţineam cumva „de şase” lui Iliescu, lui Roman şi celorlalţi spoliatori, ca să ne scape de „mormanul de fiare vechi”? Dar acum, unde sîntem cu toţii?

Maria Diana Popescu, Agero

Prezentarea localitatii

Suprafata: 3995,87 ha
Intravilan: 764123,35 mp
Extravilan: 129,537 ha
Populatie: 385066
Numele localitatilor aflate in administratie:
Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei
Asezarea geografica:
Situat în sud-estul României, în Câmpia Română, judeţul Brăila se întinde pe o suprafaţă de 4765,8 kmp. Reşedinţa administrativă, oraşul Brăila, unul dintre cele mai mari porturi din România, este situată la 200 km nord-est de Bucureşti
Brăila se situează la 46°16'17'' latitudine nordică şi 27°58'33'' longitudine estică.
Obiective turistice:
Muzeul de Etnografie
Casa Colecţiilor
Muzeul de Istorie
Teatrul Maria Filotti - instituţie de prestigiu a teatrului românesc, cu o arhitectură în stil baroc, a fost înfiinţat la 15 aprilie 1949. Aici au debutat Hariclea Darclee în 1881 şi Maria Filotti în 1905
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril
Biserica Greacă - a fost construită în perioada 1862-1872 în "mahalaua carantinei", fiind cea mai mare biserică grecească din sud-estul Europei, construită în stil eclectic, arhitect fiind Avram Ioanidis
Casa memorială Panail Istrati
Casa memorială Perpessicius
Orologiul-Brăila (1909)
Statuia Ecaterinei Teodoroiu - a fost ridicată în memoria eroinei care s-a jertfit pentru apărarea patriei, în luptele de la Mărăşeşti din primul război mondial
Grădina Publică - reprezintă oaza de vegetaţie a oraşului, unde se regăsesc ruinele fostei cetăţi a Brăilei, precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş, o adevărată reţea de tuneluri cunoscute sub denumirea de Hrubele Brăilei
Împrejurimile Brăilei: Lacu Sărat, Munţii Măcinului, Mănăstirea Maxineni
Evenimente locale:
Concursul Naţional Liceal de Teatru "Ştefan Mihăilescu Brăila"
Karaoke Star "Vedetă pentru o zi"
Festivalul Peştelui
Acţiune dedicată cuplurilor care aniversează 50 de ani de căsnicie
"Lumină din lumină" - expoziţie florală şi de produse tradiţionle - concert pascal
Cupa Brăilei - competiţii sportive interliceale
Turneul Internaţional de Şah Feminin "Memorial Maria Albuleţ"
Cursuri de Măiestrie Master Classes susţinute de artista lirică Mariana Nicolesco
Festivalul Internaţional de Canto "Hariclea Darclee"
Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare
Zilele Municipiului Brăila
Delegaţie din Germania - îngrijirea mormintelor soldaţilor nemţi
Serbările Timişoreana
Festivalul Sportul pentru Copii
Raliul Prieteniei "Brăila-Dobrich"
Festivalul Florilor de Toamnă
Redescoperiţi oina - parte a identităţii noastre de român
Festival Coral Aniversar "Armonia 140"
Festivalul "Zile şi nopţi de teatru la Brăila"
Manifestări dedicate sărbătoririi patronului spiritual al muncipiului Brăila - Sfântul Nicolae
Deschiderea Orăşelului Copiilor
Revelion în aer liber
Concerte organizate de Societatea Filarmonică Lyra
Proiecte de investitii:
Reabilitare şi consolidare Şcoală cu clasele I-VIII nr. 17 "Ecaterina Teodoroiu"
Consolidarea şi reabilitarea Grupului Şcolar Grigore Moisil
Reabilitare Şcoală cu clasele I-VIII nr. 18 "Mihu Dragomir"
Reparaţii capitale la Liceul cu Program Sportiv
Reabilitarea Şcolii cu clasele I-VIII nr. 24
Extindere pe verticală (mansardare) Şcoala cu clasele I-VIII Vlaicu Vodă
Reabilitare clădire Şcoală cu clasele I-VIII Sf. Andrei
Extindere pe verticală Şcoală cu clasele I-VIII Ion Creangă
Consolidare şi reabilitare corp A, B, C şi D Liceul Teoretic Panait Cerna
Consolidare, reabilitare şi extindere corp C Colegiul Naţional Nicolae Bălcescu
Consolidare şi reabilitare a corpurilor D şi E Colegiul Economic Ion Ghica
Extindere clădire cu destinaţie After School şi modernizare Şcoala cu clasele I-VIII Alexandru Ioan Cuza
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare
Transport
Salubrizare
Iluminat public
Construcţie staţie de epurare în municipiul Brăila
Sistem integrat de management al deşeurilor
Modernizarea şi reabilitarea străzii Calea Călăraşilor din municipiul Brăila, pe tronsonul cuprins între Bulevardul Dorobanţilor şi Bulevardul Independenţei
Modernizarea şi reabilitarea străzii Calea Galaţi din municipiul Brăila, pe tronsonul cuprins între Bulevardul Dorobanţilor şi strada Mircea Mălăeru colţ cu strada Costache Negruzzi
Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii în Municipiul Brăila