Maria Diana Popescu,
Agero
Sîngele vărsat pe străzile Kievului
face parte din culisele tîrgului între imperiile care îşi dispută centrele
de influenţă. Maica Rusia, Unchiul Sam şi Domnişoara Uniune Europeană,
căreia, cu trei luni în urmă, Ianukovici i-a întors spatele, suspendînd
negocierile pentru acordul de asociere. De atunci, „întîmplător”,
protestele de stradă şi represaliile au luat amploare la Kiev, iar
Domnişoara U.E., anorexică din cauza crizei şi a euroscepticismului
manifest, fără să privească în ochi războiul civil ucrainean, baletează
egoist printre sondajele electorale ale lui 25 mai, numărînd procentele
din sondaje, nu morţii şi răniţii din Ucraina. Acuzat de finanţarea
protestelor din Venezuela de către Evo Morales, Preşedintele Boliviei
(care a declarat că protestele din Venezuela sînt finanţate de
„imperialismul nord-american” şi oligarhii venezuelani, cu scopul de a
pune capăt revoluţiei lui Nicolas Maduro), Unchiul Sam, după „Primăvara
arabă”, din ambiţii geopolitice, dă un mare „ajutor” „Primăverii
Europene”, versiunea 2014. Chiar de la debutul Jocurilor Olimpice de la
Soci şi-a ancorat navele în Marea Neagră, motivînd protejarea sportivilor
americani. Grijulie, Maica Rusia, afişînd acelaşi pretext, le ancorează la
Odesa. Clişeul pare o copie a celui din Georgia anului 2008. Liderii
planetei erau prezenţi la deschiderea jocurilor olimpice de la Beijing,
iar armata georgiană, cu sprijin logistic de peste ocean,
dădea lovitura
în Osetia de Sud. Oare, Unchiul Sam n-a învăţat de la ora de istorie
că de la Nevski pînă azi ruşii n-au permis
invadatorilor să le supună teritoriul? Şi nu vor permite în veci.
Strategia Rusiei presupune mai puţină defensivă şi ofensivă cît cuprinde.
De la Petru cel Mare încoace aşa s-au purtat ruşii.
Certificatul de naştere al Imperiului
Eurasiatic a fost semnat pe 18 noiembrie 2011
Deşi urmăreşte ca războiul civil din
zona Mării Negre să dureze, astfel încît să afecteze stabilitatea
economico-socială a Europei şi a Rusiei, Unchiul Sam va pierde lăzile de
bere în „Primăvara ucraineană”, la fel ca în Egipt şi Siria. Ucraina
deţinînd al doilea arsenal nuclear, dintre statele ex-sovietice. Geoffrey
R. Pyatt, Ambasadorul SUA la Kiev, şi-a jucat excelent rolul în
declanşarea zonei fierbinţi a conflictului. Deci, ce am avut de învăţat de
la Primăvara Arabă? Alte două aspecte l-au făcut invidios şi mînios pe
Unchiul Sam: putinizarea Europei de Est prin implicarea directă a
Moscovei, care îşi reconstruieşte abil sfera de influenţă economică şi,
mai vechiul vis al Ţarului - Imperiul Eurasiatic, care va deveni
funcţional din ianuarie 2015.
Certificatul de naştere al imperiului a fost
semnat pe 18 noiembrie 2011, cînd liderii Federaţiei Ruse, ai
Kazahstanului şi Belarusului au semnat Declaraţia Privind Integrarea
Economică Eurasiatică, aceasta rămînînd deschisă statelor ex-sovietice.
Dacă planul lui Putin se realizează, acestui nou conglomerat
adăugîndu-i-se toate statele ex-sovietice, Gigantul Eurasiatic va controla
33% din rezervele mondiale de gaz natural, cu toate consecinţele economice
şi geopolitice ce decurg. Dar, înainte de a fi un spaţiu economic şi
„umanitar”, Uniunea Eurasiatică va fi o alianţă politico-militară, care,
precum Domnişoara Uniune, va dori anularea suveranităţii economice şi
politice a ţărilor membre.
Putin şi Ponta şi-au făcut serioase
declaraţii „umanitare”.
Cum să nu dăm crezare unor astfel de
informaţii, cînd Rusia şi China au trecut deja la împărţirea zonelor de
influenţă în Europa. Recentele mutări pe tabla de şah au avut loc
săptămîna trecută, prin perfectarea unor înţelegeri de consolidare a
relaţiilor dintre Rusia şi Ungaria, respectiv China şi Bulgaria.
Cînd la finele lui 2013, premierul chinez a venit în România cu
promisiunea unor miliarde de dolari în investiţii, foarte entuziasmat,
premierul de la Bucureşti a scos steagurile şi însemnele U.E. şi N.A.T.O.
din instituţiile emblematice ale ţării, înlocuindu-le cu drapelul chinez.
Ce socoteli şi-a făcut apoi în mintea sa, nu ştim, dar, dintr-o dată, aşa,
pe la începutul lui 2014, s-a lăsat subit mîngîiat pe creştet de Maica
Rusia,
Putin şi Ponta făcîndu-şi serioase declaraţii
„umanitare”. Precum scriam în editorialul din link,
Putin nu ne va oferi niciun ac pentru zdrenţele noastre, fără un serviciu
în schimb (http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Credeti%20ca%20Putin%20ne%20ofera%20leac%20de%20MDP.htm),
tot noi vom ieşi cu rubaşca şifonată de ruşi! Se spune că nu trebuie să
dormi cît pofteşti, să mănînci pînă plesneşti, să cheltuieşti toţi banii
pe care îi ai şi să crezi tot ce auzi. Cu toate că Rusia şi China au
trecut la împărţirea zonelor de influenţă în Europa, se aude că atît ruşii
cît şi americanii se tem al naibii de China, care îşi zice în sinea ei:
Bine, hai, deocamdată, mai cumpărăm şi cîte ceva de la voi. Pe urmă mai
vedem!
De la Caracas la Kiev şi la aleşii
noştri, care tratează mandatul ca pe un bar din Occident
În timpul în care revoltele iau
amploare în puncte fierbinţii ale globului, de la Caracas la Kiev,
temperamentalii politicieni de la Bucureşti au devenit nişte metalişti
care mizează pe efectul de zgomot special. Şi reuşesc din dragoste pentru
putere şi bani. Banii, cea mai mare dependenţă a lor, le-au şters orice
amprentă de umanitate. Plăcerea pentru bani le-a înlocuit simţul
realităţii. Aceasta fiind de fapt o formă de pornografie, pentru că
funcţionează pe un principiu al plăcerii. Dacă nu sînt logaţi la un
robinet cu bani, e ca şi cum cineva l-ar da afară pe beţiv dintr-o crîşmă
şi el ar intra într-o alta. Aleşii noştri tratează
mandatul ca pe un bar din Occident. Intră şi ei acolo să bea o altfel
de tărie, apoi „matrafoxaţi” trec la iniţiat şi aprobat legi care de care
mai penale şi mai penibile. Oare unde eram noi cînd această generaţie
politică a început distrugerea Românei? Îi ţineam cumva „de şase” lui
Iliescu, lui Roman şi celorlalţi spoliatori, ca să ne scape de „mormanul
de fiare vechi”? Dar acum, unde sîntem cu toţii?
Maria Diana Popescu, Agero